Praful fin şi particulele în suspensie PM10 şi PM2.5 au efecte serioase asupra sănătăţii omului, mai ales în cazul categoriilor de varsta ce au un grad ridicat de expunere: copiii şi persoanele în vârsta.

Acestea agravează bolile aparatului respirator, cum sunt astmul sau bronşita, formând depuneri la nivelul parţii superioare a aparatului respirator (cavitatea nazală, faringele şi laringele), respectiv în trahee şi bronhii, provocând diverse tipuri de iritaţii ce includ inflamaţii şi uscarea nasului, gâtului, precum şi tuse, wheezing (tuse şuierătoare), dispnee şi scăderea funcţiei pulmonare.

Gravitatea si seriozitatea afectiunilor este cu atat mai mare cu cat particulele contin si substante acide (cum sunt dioxidul de sulf, oxidul de azot, etc.) sau substante chimice, toxice, respectiv cancerigene. Inflamatiile se pot extinde astfel si in zona inferioara a plamânilor, avand efecte directe asupra circulatiei sangvine si asupra capacitatii sangelui de a se coagula.

Studii realizate asupra efectelor pe termen scurt au relevat că poluarea aerului este singura cauză a decesului prematur în rândul oamenilor aflaţi în categoriile de risc maxim, dar în acelaşi timp poate cauza aceleaşi simptome si la persoanele aflate în categoriile de risc minim.

Cele mai vulnerabile persoane sunt  în special copiii şi vârstnicii. Studiul „APHEKOM” - 2011 (www.aphekom.org) finantat de  Comisia Europeana  reflecta efectele poluarii aerului ce a redus în mod semnificativ media de viaţă a populaţiei europene (în Bucureşti cu doi ani), costurile la nivelul U.E. pentru înlăturarea efectelor poluării aerului fiind estimate la circa 31,5 miliarde de euro anual.